Outsearcing-ul (externalizarea) managementului Salariilor

Outsearcing-ul reprezintă utilizarea strategică a unor resurse externe pentru desfăşurarea unor activităţi care, în mod tradiţional, sunt efectuate cu personal şi resurse interne. Cunoscut şi sub numele de “management al facilităţilor”, outsourcing-ul constituie, de fapt, o strategie prin care o organizaţie încredinţează funcţionalităţi majore unor furnizori externi, specializaţi în anumite servicii, care devin astfel “valued business parteners” (parteneri furnizori de servicii cu valoare adăugată). Avantaje pentru externalizare salarizare: •Costuri reduse de exploatare •Îmbunătăţeşte focusul companiei •Se câştigă acces la capabilităţi World class •Disponibilizarea unor resurse interne pentru alte scopuri •Funcţii de business non-critice •Reducerea considerabilă a riscurilor •Imbunătăţirea producţiei şi eliminarea întârzierilor •Beneficii adiţionale Riscuri externalizare salarizare: •Pierderea unor competenţe importante •Dependenţa de prestatorul străin •Riscul social •Iniţierea controlului asupra prestatorului extern, care presupune: organizarea unei celule de pilotaj şi întocmirea contractului outsourcing.

Ce mai face comunicarea online?

In mare, bine. E mentionata tot mai des in ultima vreme de marketeri de toate felurile, ceea ce a facut-o sa devina putin cam timorata. Nu e obisnuita cu atata atentie.

As zice chiar ca e crizata de-a dreptul. Asa ca s-a horatat sa scoata capul in lume si sa ne spuna una-alta despre ea. Lucruri elementare, nimic nou, dar pe care nu strica sa le trecem rapid in revista.

 Asadar, eu, companie doritoare de promovare/comunicare online ce as putea face in zona asta? Pai, mai multe. Printre care: site de companie forum blog de companie promovare prin intermediul altor bloguri newsletter (catre utilizatori, parteneri de afaceri etc) comunitati online concursuri, jocuri online asociate unui produs …si altele De ce am scris acest post? Sa ma asigur ca in teorie stim a face lucrurile…

Inceput de an in Castelul Huniazilor

Propunerea  de a petrece  sfarsitul de an in Hunedoara m-a incantat din prima clipa, fara a mai sta pe ganduri la celelalte propuneri .O zona inclusa in top 20 locuri de vizitat in viitorul apropiat. Cu toate ca merg in  fiecare an la targul de turism de la Romexpo, nu am ales niciodata sa merg intr-o vacanta apeland la o agentie de turism. Am fost mereu adepta vacantelor planificate de mine pas cu pas, fara a depinde de cineva, In cazul de fata o agentie de turism.
Anul acesta targul a reusit sa ma impresioneze  iar standul celor care reprezentau Hunedoara m-a fascinat. Foarte bine organizat, persoane amabile si zambitoare, dispuse sa  petreaca cu tine 20 de minute in care sa-ti povesteasca despre Hunedoara  si mai ales despre Castelul Corvinilor. Mi-au placut pentru ca nu au incercat sa ma convinga de nimic(asa cum incercasera inainte lor cei de la un alt stand) si  pentru ca  puteai  citi in privirea lor placerea cu care povesteau de casa lor,Hunedoara.Povestile lor ,dorinta mea de a vizita aceste locuri si un early booking avantajos au fost factorii care intr-o proportie destul de mare au  inclinat balanta in favoarea alegerii unui pachet de 4 zile  la Pensiunea Diana, situata intre Deva si Hunedoara. Astfel puteam  vizita doua orase.
Trebuie sa recunosc  ca spre rusinea mea mereu am asociat Hunedoara cu un singur lucru:Castelul Corvinilor sau castelul Huniazilor asa cum mai este cunoscut. Probabil ca nu sunt singura care pateste  acest lucru. Cu toate astea asteptam cu nerabdare sa ajung acolo,sa vizitez unul dintre cele 10 ‘’palate’’ de poveste asa cum a fost prezentat de un site american alaturi de constructii de o extraordinara frumusete precum sunt castelele Neuschwansteinşi Hohenschwangau din Germania, castelul din Sussex (Marea Britanie), castelul Eltz din Germania ,castelul Lichtenstein din Baden-Württemberg. Se intampla uneori realitatea sa depaseasca cu mult povestile. Cel putin asa a fost in cazul meu.Castelul mi-a spus povestea lui fara sa aiba nevoie de cuvinte.
Pe data viitoare!

Paroxism

…Si Totul a devenit Nimic si Nimicul a redevenit tot, dar un tot mai mic si mai slab si mai… fals. Intr-o secunda. Sau poate doua. Si cerul mi-a cazut in crestet cu un zgomot surd si am cazut din cer, in racnete stridente de salbatici rasculati, in urmatoarea secunda. Sau poate doua? M-am afundat in prapastie atat de adanc incat mi-e teama sa ma mai inalt, mi-e teama ca n-am sa mai pot niciodata. In abis l-am intalnit pe Zoroastru care bajbaia ca si mine prin bezna predicand despre o noua religie, un nou Dumnezeu, o noua era. L-am zarit o singura secunda neagra si afurisita si apoi a disparut in intunericul din mine.

…Si Intregul s-a spart in mii de cioburi fumurii, iar cioburile le-am adunat intr-o gramada trista care e dearte de a mai fi vreun intreg. Am vrut sa intorc Luna cu fata nevazuta spre Pamant, dar Pamantul nu a vrut sa vada decat fata Lunii pe care o cunostea deja, a refuzat sa admita ca ar putea sa existe ceva mai mult decat atat. Si Luna a acceptat sa se inoarca la ce a fost, ramanand adevarata numai o secunda. Sau poate nici macar atat. Cat de sinistru e adevarul asta camuflat in minciuna si cat de dureroasa e minciuna asta despre care stii ca e minciuna si totusi o impachetezi frumos in ambalajul unui adevar consumat. Si ca sa fii crezut, crezi si tu in minciuna cu iz de adevar credibil. Dar numai o secunda. Sau poate nici macar atat.

…Si Sfera a pocnit ca un balon de sapun care ti-a atins palma. In locul ei n-a mai ramas nimic tangibil. Au ramas numai sentimentele astea ciudate, amestecul asta care imi da fiori si imi goleste venele de rosul lor, invamaseala asta de frica si ura si panica si isterie si deznadejde si durere si … toate astea impinse la paroxism. Daca n-as sti ca sunt nemurioare, as incerca o sinucidere. Cand nemurirea devine apasatoare si te impinge spre nevroza, ce faci cu ea? Ce faci cand vrei sa te proiectezi in dumnezeul care crezi ca esti si nimeni nu crede ca esti asa cum esti si nu cum credeau cu totii ca erai? Ce e de facut cand nimeni nu intelege sensul frazelor tale, desi inteleg cu totii fiecare cuvant in parte? Ce-ti ramane de facut cand esti condamnat la eternitate, dar la o eternitate pe care o vei trai in minciuna, disimulare si intuneric? Cum traieste ingerul cazut despre care nici nu stii ca a cazut? Cand apogeul e atins, intensitatea sentimentelor ar trebui sa mai dureze cel mult o secunda. Dar daca secunda aceea va fi vesnica?

Un long dimanche de fiançailles

Acest film mi-a amintit de Baltagul şi despre sacrificiul uman. E posibil ca moartea să poată fi învinsă? E posibil ca intuiţia să fie cu adevărat palpabilă? E posibil ca un război sângeros, plin de atrocităţi să nu lase urme în sufletul unui tânăr de 20 de ani, logodit cu cea pe care o iubeşte de ani de zile şi a cărei inimi încă mai bate în palma sa?

Veţi vedea un film destul de dur, plin de durere, de suferinţă, devotament, sacrificiu care vă va schimba atitudinea asupra vieţii şi asupra legăturilor interumane. Atitudinea serafică a lui Audrey Tautou reuşeşte şi de această dată să înmoaie inimi de piatră, duritatea aparentă a  lui Marion Cotillard cauzată de piederea fiinţei iubite, dorinţa de răzbunare nu fac decât să arate că o iubire puternică nu are sfârşit. Aceste două femei, care nu fac decât să-şi caute iubiţii pierduţi undeva în tranşee, formează o adevărată Vitoria Lipan, o femeie puternică hotărîtă să-şi găsească bărbatul cu orice preţ.

Dacă sunteţi slab de inimă, nu vă recomand filmul, deoarece sunt unele scene mult prea dureroase. Dar şi de această dată filmul franţuzesc nu m-a dezamăgit. Îmi place că se pune accent pe oameni, pe trăiri, nu pe o acţiune care poate fi vândută mult prea uşor.

Veţi mai avea plăcerea să vedeţi pe Gaspard Ulliel şi Jodie Foster,  o Jodie care vorbeşte o franceză impecabilă în opinia mea.

Vizionare plăcută!

I’m a star

Astăzi nu a fost una din zilele mele cele mai bune.

Ca să înţelegeţi de ce şi ca să încep şi eu ca oamenii normali cu începutul, trebuie să povestesc despre seara trecută.

Aici la căminul unde locuiesc eu a fost jos în cafenea o petrecere caraibiană. Desigur că ar fi trebuit să ne costumăm însă fiecare s-a îmbrăcat cu ce a avut, că doar suntem studenţi. Petrecerea a ţinut până la 12 noaptea, noi am coborât pe la 9, dansând aproape neîntrerupt. Nu mă simţeam prea grozav, dar după un pahar de vin mi-am mai recuperat din puteri.

Astăzi însă m-am trezit alături de un pui de febră. Gâtul îmi era puţin inflamat de ieri, am ales să ignor gândindu-mă că trece cu un ceai. Mare greşeală. Buuun. M-am trezit înaintea ceasului, deşi parcă trecuse trenul peste mine, abia mă mişcam. Du-te la laborator, fă-ţi treaba, etc. La prânz am decis că e timpul să mai mănânc şi eu  (ieri am mâncat 2 pere şi o banană), căci altfel nu-i a bună, mai ales cu febra şi mai ales că nu mai mâncasem carne de 3 zile şi eram în sevraj. Dar ca de obicei, iar am dat banii degeaba căci nu am putut să mănânc decât jumătate. Însă m-am simţit ceva mai bine după dulcele gust al cărnii.

Văzând că nu mă pot juca cu gâtul şi febra persistentă, am mers la Monica să-mi dea antibiotice (ca o deşteaptă ce sunt, ăsta e printre puţinele lucruri pe care am omis să le iau din România). Noroc de ea!

La ora 14 înapoi la laborator unde a trebuit să discut rezultatele cu unul din colaboratorii mei şi apoi să fiu …. GHICI! Vedeta unui reportaj. Un jurnalist belgian face un reportaj despre studenţii veniţi cu programe europene aici la Reims. Înaintea mea au mai fost intervievaţi Iskender şi Maren, urmând să mai fie încă două persoane.

Cu mâna pe inimă spun că aveam o părere mult prea bună despre accentul meu. :) ) Toată lumea mă laudă aici că vorbesc bine franţuzeşte (mai ales că sunt mulţi studenţi străini care nu vorbesc franceză) deci probabil m-am umflat în pene. Însă atunci când m-am auzit vorbind îmi venea să fug mâncând pământul. Când voi primi filmarea (nu ştiu când) o s-o fac publică (şi aşa ea va fi publică, şi la TV şi pe internet) ca să mai râdă şi alţii.

Acum mă simt la fel ca dimineaţă, de fapt acum parcă ar fi trecut 2 trenuri peste mine, nu unul. Diseară (vinerea de obicei) e seara Espa (Asociatia Spaniolă), unde se poate bea o bere cu 2.5 euro. Eu desigur că o dau pe ceai, căci iau antibiotice. Sper însă să fiu în stare să ies.

V-am pupat!

Externalizarea ca proces financiar eficient

Daca-ti privesti compania sau mica afacere  ca pe un tot unitar, al carui success depinde exclusiv de mai multi factori principali, fara de care te asteapta doar sucombarea, probabil ca esti la current cu termenul de “externalizare” a serviciilor. Ce inseamna ? O alta companie mica, mijlocie sau chiar un gigant economic, va prelua si-ti va presta serviciile pentru care nu consideri ca este rentabil sa angajezi persoane noi. Desigur la prima vedere, poate parea mai scump decat sa ai propriu angajat care sa se ocupe de mentenanta IT sau de web design, dar la ce cheltuieli extraordinare ar fi supusa mica ta afacere prin prisma costurilor unui intreg department IT sau de marketing, sau contabil?

Astfel vom observa cat de efficient din punct de vedere financiar, pe termen lung desigur, este sa apelezi la un freelancer sau la o alta companie care sa-ti presteze aceste servicii, contra unei sume stabilite prin contract. Gandeste-te la asta ca la un abonament de telefonie mobila! Toate costurile cu intretinerea retelei de comunicare, know-how-ul si echipamentele necesare procesului, sunt asigurate de compania de telefonie! Nu trebuie decat sa platesti o suma modica pentru un abonament lunar!

Externalizarea serviciilor se confunda astfel cu aproape toate departamentele de care o companie are nevoie pentru a functiona efficient! Voi da exemplu, departamentul de Resurse Umane. Nu trebuie sa mai pierzi timp si resurse cu legislatia in vigoare, cu calculul salarial, cu documentele necesare eliberarii fiselor fiscal, statelor de plata si asa mai departe. Prin externalizarea serviciului de salarizare, o terta parte se poate ocupa in timp util de toate aceste aspecte, permitandu-ti astfel momente esentiale de respiro si concentrare maxima pe obiectivele prioritare ale companiei. De asemenea nu trebuie sa-ti mai faci griji in privinta pontajelor,a concediilor de munca, a concediilor de odihna,  a notelor contabile, a fisierelor de plata a contributiilor sociale, impozite si furnizare documentelor necesare catre autoritati!