Outsearcing-ul reprezintă utilizarea strategică a unor resurse externe pentru desfăşurarea unor activităţi care, în mod tradiţional, sunt efectuate cu personal şi resurse interne. Cunoscut şi sub numele de “management al facilităţilor”, outsourcing-ul constituie, de fapt, o strategie prin care o organizaţie încredinţează funcţionalităţi majore unor furnizori externi, specializaţi în anumite servicii, care devin astfel “valued business parteners” (parteneri furnizori de servicii cu valoare adăugată). 



Avantaje pentru externalizare salarizare: •Costuri reduse de exploatare •Îmbunătăţeşte focusul companiei •Se câştigă acces la capabilităţi World class •Disponibilizarea unor resurse interne pentru alte scopuri •Funcţii de business non-critice •Reducerea considerabilă a riscurilor •Imbunătăţirea producţiei şi eliminarea întârzierilor •Beneficii adiţionale Riscuri externalizare salarizare: •Pierderea unor competenţe importante •Dependenţa de prestatorul străin •Riscul social •Iniţierea controlului asupra prestatorului extern, care presupune: organizarea unei celule de pilotaj şi întocmirea contractului outsourcing.